Vacanță în Madagascar – Partea IV

După ce am stat cu lemurienii în Andasibe, următoarea noastră destinație a fost insula Sainte-Marie (denumită Nosy Boraha în malgașă), care este situată la 8 km de coasta de est a Madagascarului și este una dintre cele mai populare destinații pentru turiști.

Drumul spre Ile Sainte-Marie
Ile Sainte-Marie
Lemur’s Park
Antananarivo

Drumul spre Ile Sainte-Marie

Planul inițial era să ajungem în orașul Tamatave (numit și Toamasina) pe seară, să dormim acolo, iar a doua zi să luam o barcă către insulă. Din păcate, am aflat că acea barcă tocmai se stricase și era în reparații. Cum era și singura barcă care pleacă din Tamatave, ne-a rămas doar opțiunea de a ne trezi foarte devreme și de a merge în orășelul Soanierana-Ivongo, de unde plecau mai multe bărci zilnic către Sainte-Marie. Așadar am înnoptat în Tamatave, ne-am trezit la 5 și am mers 4 ore pe coasta de est, până în orașul cu nume lung. Pe drum ne-am oprit la o patiserie și am servit un mic dejun cu croissante proaspete.

Când am ajuns în orașul care arăta mai degrabă ca un sat, Leonard ne-a luat biletele la cea mai nouă dintre bărci în timp ce noi ne-am lăsat datele la un post de poliție, pentru că se înregistrează toți străinii care merg pe insulă. Pe strada îngustă care ducea înspre locul de îmbarcare era plin de oameni cu bagaje imense, cu găini vii legate la picioare, copii curioși și bărbați care așteptau să facă un ban cărând bagaje. Pentru că barca nu avea să plece până nu ajungea un autocar cu oameni care își rezervaseră deja locurile, ne-am așezat la o terasă și ne-am potolit setea cu niște cola în timp ce urmăream forfota din stradă. E de menționat aici că orele de plecare nu sunt respectate întotdeauna și am avut de așteptat chiar și după ce a ajuns autocarul cu turiști. Nu mă întrebați de ce, unele lucruri trebuie luate așa cum sunt pentru că mai mult de o ridicare din umeri nu primești.

Călătoria spre Ile Sainte-Marie a fost foarte plăcută. Vreo jumătate de oră barca merge pe râu și apoi iese pe mare, care e destul de liniștită dacă nu e furtună. În barcă e obligatoriu să porți vestă de salvare și ți se atrage atenția dacă te ridici în picioare, iar pe mijloc fiecare rând are câte o găleată pentru cei cu rău de mare. Pe insulă eram așteptați de un șofer care ne-a dus până la cazare într-o mașină mai proastă ca majoritatea taxiurilor din București, însă drumul a fost scurt.

Ile Sainte-Marie

Pe Sainte-Marie am fost cazați la Libertalia Hotel, care își ia numele după colonia piraților care se zvonește că ar fi existat în Madagascar. Deși nu există dovezi că a fost cu adevărat o colonie de dimensiuni mari, insula are un cimitir al piraților care poate fi vizitat și a fost cu siguranță folosită ca bază de către pirați în secolele 17 și 18.

Libertalia are bungalouri foarte frumoase exact pe plajă, un restaurant cu mâncare bună și wifi, un infinity pool și un ponton care merge în larg, până la o stâncă la care veneau copii în fiecare zi și săreau în apă. Ca bonus, are un gecko foarte curajos care ne inspecta mâncarea și începea să lingă direct din farfurie.

Fiindcă eram obosiți după atâtea drumuri și peisajul era atât de frumos, am hotărât să ne odihnim și să nu ne plimbăm prea mult, mai ales că aveam doar două zile și jumătate de stat pe frumoasa insulă.

Așadar, prima seară am rămas la cazare și ne-am odihnit, bucurându-ne și de un concert al unei trupe locale oferit din partea hotelului. Datorită lipsei de poluare luminoasă am reușit să pozăm și stelele cu săpuniera noastră.

În a doua seară, după ce stătusem degeaba toată ziua, am zis să mergem să mâncăm la un alt restaurant ca să schimbăm atmosfera. După ce ne-am gătit și am refuzat politicos chelnerul care ne-a întrebat dacă vrem să servim cina, am ieșit în stradă și…beznă! În stânga întuneric, în dreapta întuneric. Încotro să o luăm? În ce direcție o fi cel mai apropiat restaurant? La ce distanță o fi? Habar n-aveam! Ne-am uitat unul la celălalt și ne-am înțeles, întorcându-ne cu coada între picioare și cerând meniul.

În ultima zi ne-am hotărât că nu putem sta leneși toată ziulica, așa că am hotărât să mergem să vizităm Ile Aux Nattes, care este o insulă mică la sudul insulei Sainte-Marie. Cei de la hotel ne-au chemat un tuk-tuk, ne-au spus și cât trebuie să plătim (7-8 euro) și cu ocazia asta am văzut o parte din insulă din mers. Când ne-am apropiat de zona din care trebuia să luam o pirogă până la Ile Aux Nattes, un bărbat a luat-o la fugă după tuk-tukul nostru și a sărit în el. A început să ne întrebe ceva, dar eu mă speriasem și nu înțelegeam ce vrea. Când colo, el avea să fie “șoferul” nostru până la celălalt mal. Nu aveam cum să nu îl alegem pe el după atâta determinare!

Piroga nu face nici 3 minute de pe un mal pe celălalt, deci ar putea fi traversat și înot, însă e posibil să fie curenți de apă în acea zonă care sunt periculoși. Apa deja avea niște nuanțe de turcoaz incredibil.

L-am rugat să vină peste două ore să ne ducă înapoi și am început să explorăm insula. Pe insulă este răspândit un sat și pe ici-colo mai e câte o cazare pentru turiști. Noi am intrat pe potecă și apoi am luat-o în direcția mării, așteptându-ne să găsim undeva o plajă amenajată. De când am ajuns pe plajă am mers vreo 45 de minute în care am întâlnit 5 oameni în diverse puncte. Nici urmă de baruri sau șezlonguri! Plaja este îngustă și sunt multe locuri în care te oprești și ai senzația că ai ajuns în paradis și că nu e nici urmă de oameni pe acolo.

După ce am ajuns la o stâncă de care nu puteam trece, am zis să mergem și pe malul celălalt și am luat-o prin mijlocul insulei, pe poteci de pământ, încercând să găsim calea spre plajă. După ce am intrat din greșeală în două curți ale localnicilor care se uitau curioși la noi, ne-am hotărât să ne întoarcem ca să nu pierdem piroga. Șoferul nostru ne aștepta deja, ne-a dus pe celălalt mal și i-am plătit cursa, lăsând și un mic bacșiș (a fost cam 2-3 euro). În aceeași zi am ieșit să ne și plimbăm un pic pe lângă cazare și am nimerit la un restaurant care părea a fi întreținut de o singură femeie, o belgiancă care ne-a spus că e greu să ai o afacere în Madagascar și care, după ce și-a turnat un pahar de vin și s-a luat la vorbă cu un client, părea că a uitat de salatele noastre. Când i-am spus că am vrea să plecăm s-a ridicat repede, ne-a făcut câte o sălată de roșii cu mozzarella și și-a cerut scuze că ne-a lăsat să așteptăm. Nu era vina ei, încă nu învățasem că timpul nu este atât de scurt pe mica insulă și că toate lucrurile vin la timpul lor.

Deși noi am ales să ne odihnim, trebuie să menționez că pe insulă sunt activități pentru turiști. Dacă vreți să vă plimbați, puteți închiria biciclete, scutere sau atv-uri. Dacă vă place natura, sunt câteva zone mai deosebite la care puteți să ajungeți, iar dacă vă plac vietățile marine puteți face snorkeling, scuba-diving sau puteți lua o bărcuță care să vă ducă în larg, unde din iunie până în septembrie puteți să vedeți balene cu cocoașă.

În ziua plecării ne-am trezit la 4, că doar ne-au spus de la hotel că la 5 pleacă barca și la 4:30 urma să vină taxiul nostru. Când la 4:40 eram doar noi doi și paznicul în bezna din fața hotelului, începusem să ne temem că o să pierdem barca. Taxiul nostru a venit liniștit pe la fără un sfert și în mai puțin de 10 minute eram în port. Și aici ne-am trezit că eram singuri în beznă. Încet au început să mai vina câțiva oameni, unii s-au oprit cu bagaje, alții au plecat mai departe. Poate că eram noi somnoroși, dar barca pustie în care nu era nici semn de viață sigur era aia cu care venisem și deja era trecut de 5. Pe la vreo 6 s-a mișcat ceva în barcă și au ieșit doi oameni care începuseră să ridice prelata. Aveam să aflăm de la ei că barca urma să plece la ora 9. De ce? Nu știu, nu mă întrebați că nici până azi nu am aflat.

Din fericire, satul s-a trezit la viață repede și s-a deschis o patiserie unde am putut servi cafeaua și niște delicioase croissante cu unt până la ora plecării. Am urcat în barcă și am avut un drum bunicel, însă puțin prea agitat pentru somn. Leonard ne aștepta zâmbitor, ca de obicei, în portul din Soanierana-Ivongo și am pornit la lungul drum înapoi spre capitală. Noaptea ne-a prins pe serpentine și am mers câțiva kilometri pe mijlocul drumului pentru că pe partea dreaptă erau parcate camioane. Kilometri întregi de camioane. Când drumul s-a blocat am aflat și de ce – un camion se rupsese de la încărcătura prea mare și bloca mai bine de jumătate de drum. Dincolo de el erau alți kilometri de mașini care așteptau să meargă în direcția opusă și nu era nimeni să rezolve situația și să fluidizeze traficul. Eu deja calculam câtă apă aveam la noi ca să știu cum o împărțim, dar am avut o baftă incredibilă pentru că la câteva mașini în spatele nostru era coloana unui ministru, care evident că avea prioritate și care a organizat repede treaba și am ieșit și noi, reușind să ajungem în capitală pe la miezul nopții.

Lemur’s Park

Ultima zi înainte de plecare era planificată pentru vizitarea capitalei, însă eu am insistat să vizităm un parc cu lemurieni care se află la 22 km de capitală și Leonard a acceptat. În parcul numit Lemur’s Park sunt nouă specii de lemurieni, dintre care două nocturne, precum și țestoase, cameleoni și multe plante endemice. Mulți dintre lemurienii din acest parc au fost luați de la oameni care îi creșteau în case, acest lucru fiind interzis în Madagascar, iar asta se vedea la lemurienii care mâncau pâine sau cei care dormeau toată ziua, nefiind obișnuiți să sară prin copaci toată ziua. Din păcate, parcul este destul de mic pentru câte animale au și se mai întâmplă ca lemurienii să se atace între ei pentru teritoriu. Parcul are și un restaurant și un magazin de suveniruri cu cele mai mari prețuri pe care le-am întâlnit în Madagascar.

Antananarivo

După ce ne-am luat ultima doză de lemurieni, ne-am întors în capitală, unde am luat prânzul și apoi am fost la un târg de suveniruri, unde se întind tarabe pe mai bine de 1 kilometru și unde vânzătorii se așteaptă să negociezi – Leonard ne-a spus că regula generală e să ajungi cam la jumătate din prețul cerut inițial. Datorită abilităților lui Radu am plătit mai puțin de jumătate pentru ce am luat, însă din păcate rămăsesem fără bani la final și nu am apucat să luăm tot ce ne-am fi dorit. Este de vizitat acest târg pentru că se găsesc lucruri din toate colțurile țării și sunt de toate pentru toți – pietre semiprețioase și bijuterii, insecte în chihlimbar, vanilie și condimente, obiecte de artă, obiecte de decor, haine, magneți, etc.

În ziua plecării Leonard ne-a dus sus pe unul dintre dealurile capitalei să admirăm orașul de la înălțime, am admirat și palatul Rova din exterior, iar apoi am mers în centrul orașului unde iarăși erau tarabe întinse peste tot și vânzători care ofereau lucruri la prețuri mici – așa am reușit să îmi iau un ghid de identificare a lemurienilor nocturni cu mai puțin de 2 euro.

Apoi, am mers să cumpărăm niște ciocolată și niște rom din magazine în care se putea plăti cu cardul, iar prânzul l-am servit la o cantină din drumul spre aeroport. Ajungând destul de repede la aeroport, ne-am luat la revedere de la Leonard și ne-am petrecut restul timpului prin magazinele din aeroport. Dacă ați rămas fără cash sau ați uitat să luați ceva din oraș, aici mai aveți o șansă să cumpărați cu cardul, însă la prețuri mari.

Plecarea a fost tristă pentru mine pentru că simțeam că s-a terminat mult prea repede un vis așteptat atâta timp, însă suntem hotărâți să mai mergem în Madagascar cât de curând și să descoperim noi locuri unice, de care insula nu duce lipsă.

Următoarea postare din această serie va fi o listă cu sfaturile pe care pot să le ofer pentru cei interesați să viziteze Madagascarul.

Advertisements

2 thoughts on “Vacanță în Madagascar – Partea IV

  1. Pingback: Vacanță în Madagascar – Partea III | Daydreams

  2. Pingback: Madagascar – Informații utile pentru planificarea vacanței | Daydreams

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s